Slideshow

Peisaje, fauna si flora

Lunca Joasǎ a Prutului Inferior este un ecoșistem unic deoarece se afla pe traseul unor coridoare majore de migraţie a pǎsǎrilor: traseul Est Elbic (pe tot traseul raului Prut), traseul Carpatic (care se regaseşte de-a lungul râului Șiret) și traseul Pontic (spre Nordul continentului european).

Este o zonǎ naturalǎ de o mare valoare ştiinţificǎ cu rol in conservarea diverșitaţii biologice.

Din numarul total al speciilor de pǎsări identificate in zona Prutului Inferior (239 specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate și vulnerabilitate, sunt incluse in Cartea Roșie a vertebratelor din România (2005).

Flora este constituită din vegetație palustră (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum și comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papură(Țypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetație ierbacee precum coada calului (Equisetuni arvense), izma broaștei (Mentua aquatica), săgeata apei (Sagitaria sagitifolia), iarba mlaștinii (Juncus effusus), piciorul cocoșului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), rosatea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium),traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscărița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galbennufărul alb, Urticularia vulgaris (o planta carnivora acvatica).

Speciile mezofile și mezohidrofile de luncă sunt reprezentate de: firuță (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens)

Pajiștile de altitudine joasă și cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite și xeromezofite, mai puține de cele mezofile și sunt folosite în principal ca și pășuni, porțiunile cu fânețe fiind puține. Valoarea acestora este constă în faptul că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafață a solurilor. Ca specii se regăsesc Stipetum capillatae, negara (Stipa capillata), păiușul (Festica valesiaca), bărboasa (Botriochloa ischaemum), pelinița (Artemisa austriaca), scrântitoarea (Potentilla argentea), laptele câinelui (Euphorbia nicaeensis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Festuca pratensis) și leguminoase (Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării pășunatului se întâlnesc tufărișuri în special de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas) și măceș (Rosa canina). Mai rar pot fi văzute scumpia (Cotinus coggygria), sângerul (Cornus sanguinea). Acestea au un rol important în protecția versanților și refacerea profilului.

Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar(Quercus robur), ulmul (Ulmus laevis), frasinul (cu specii de Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia).

Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasă este alcătuită mai ales din esențe moi ca: salcie (Salix alba), plop alb (Populus alba), cătină roșie (Tamarix ramosisimd)

 In scopul supravegherii populaţiilor de pǎsari, au fost montate şapte observatoare ornitologice, orice persoanǎ având poșibilitatea de a urmǎri pǎsǎrile care cuibaresc, migreazǎ sau se hrǎnesc pe teritoriul zonei. Locaţiile alese sunt un adevarat paradis al pǎsǎrilor de apǎ, mai ales in perioada inundaţiilor, dar nu numai.

Diverșitatea speciilor și efectivele pǎsǎrilor identificate in zonǎ sunt prezentate in mod diferit de-a lungul bazinului inferior al Prutului. Habitatele existente in zonǎ sunt reprezentate de: pajişti umede, mlaştini cu stufariş, balţi permanente și temporare, lacuri dulci de acumulare (eleştee), curs de apǎ permanent, sǎlcete, tufarişuri, pajişti, abrupturi stâncoase, culturi porumb, plantaţii forestiere, parcuri, grǎdini.

Nu in ultimul rând, ar trebui menţionatǎ și existenţa unor specii rare de libelule (Odonata) reprezentând unul dintre cele mai importante grupe de organisme acvatice.

In Lunca Joasǎ a Prutului Inferior se regǎsesc habitate de lacuri naturale, lacuri și iazuri permanente, vegetaţie liber plutitoare, şesuri cu ierburi ȋnalte, mlaştini și formaţiuni umede de arbori și arbuşti, specii de animale și plante ocrotite, rare și foarte rare.

Zona adăpostește animale rare și protejate prin lege: Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Natrix natrix, Bizam, etc. precum și numeroase specii de păsǎri cu grad de periclitate și vulnerabilitate.

Peisajele deosebite din acestă zonă sunt reprezentate de oaze de stufăriș, lacuri în care cresc nuferi, pajișiti umede, bălţi permanente și temporare, lacuri dulci de acumulare (eleştee), sălcete, tufărișuri, pajiști mezofile, abrupturi stâncoase, parcuri, grădini etc.

 Lacul Teleăjen și Bălţile Cacia, Mata, Rădeanu sunt zone de agrement în care turiștii își pot petrece timpul liber, zone care oferă poșibilitatea de realizare a pescuitului sportiv, plimbări cu barca.

In zonǎ se regasesc și plante de o frumuseţe spectaculoasǎ (Nufǎr, Nymphaea alba, Polygonum amphibium, Trapa natans, Typha laxmannii etc).

Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România ca specii vulnerabile, periclitate sau critic periclitate, dintre care: gârlița mică, rața roșie, codalbul, cristelul de câmp, becațina mare, culicul cu cioc subțire (specii amenințate pe plan global); gârlița mare, rața cu cap negru, ploierul argintiu, fugaciul mic, fluierarul negru, corcodelul de iarnă (specii de biom), ferestrașul mic, fluierarul cu picioare verzi, cinteza de iarnă.

Dintre speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, șoimul de seară, turturica, pescărușul albastrughionoaia sură, lăstunul de mal. Aria protejată asigură condiții de cuibărire și pasaj pentru mai multe specii, printre care și stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta alba), stârcul cenușiu (Ardea purpurea), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul(Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfrânciocul roșiatic negru (Lanius collurio), rața sulițar sau fluierarul de mlaștină. Specii care au fost observate rar: acvila mică, șoimul dunărean sau vânturelul mic.

Moluștele: sunt reprezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodele terestre, acvatice și bivalve (scoici)

Pești: sunt reprezentate speciile de apă dulce cum ar fi țiparullinulștiucacrapulșalăulsomonul. Sunt și pecii fară valoare economica precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), țiparul (Misgurnus fossilis), boarța (Rhodeus amarus).

Reptileșarpele rău (Coluber caspius), șoparla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis)

Batracienibroasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca de pământ (Pelobates fuscus), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea)

Insecte (exista aici specii rare de libelule)

Mamiferepisică sălbatică (Felis silvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepă (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), șacalul (Canis aureus),vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre aceastea liliacul de apă (Myotis daubentonii) și liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor.